RSS

spărtura

Marius Iordăchioaia

citim și rămânem goi.
ne rugăm și rămânem goi.
ne împărtășim și rămânem goi.

căci în locul Împărăției
stă lumea

în noi.

Reclame
 

aniversare

Marius Iordăchioaia

azi toamna s-a oprit și m-a privit îndelung…
cu ochi de felină, galbeni și goi….
caută pe lunaticul ce-o aștepta tremurând
să-i primească în suflet legiunea de ploi…..

azi toamna s-a oprit și m-a privit îndelung….
dar petrecem așa ziua asta mereu…
ziua în care, primindu-i iubirea,
Hristos a scos toamna din sufletul meu….

 

fericire

Marius Iordăchioaia

a te ruga înseamnă
a te furișa lăuntric în
veșnicie.

 

către Pescar

Marius Iordăchioaia

pescuiește și sufletul meu. din mările lui de venin.
ca din mormânt îl scoate: din mine din lume din chin.
ca să poată cânta.

cu inima lui despre
inima Ta.

 

Climat

Demostene Andronescu

În mine ieri a fost aşa furtună
Că nu credeam să-mi scape nimic teafăr!
Şi nu credeam pe cer să mai rămână
Nedezrădăcinat nici un luceafăr.

Însă, treptat, s-a potolit furtuna
Şi s-a pornit o ploaie înspumată
Plângând m-am uşurat de parcă mâna
Lui Dumnezeu mi-a luat durerea toată.

Şi-acum e-n mine-o linişte de parcă
M-am logodit în taină cu tăcerea,
Din amintire însă, udă leoarcă,
Ca o pădure fumegă durerea.

Şi aburii ce urcă pe-ndelete
Şi-n văgăuni lăuntrice s-adună
De suflet sunt sorbiţi ca de-un burete,
Şi ştiu că mâine fi-va iar furtună.

 

De vorbă cu sufletul meu

Demostene Andronescu

O, suflete al meu, de ce-ţi ascunzi,
Plângând cu hohote, in palme faţa?
Hai, ştergeţi ochi-albaştri si povaţa
Ca pe un psalm ascultă-mi-o! M-auzi?

De-atâţia ani, de-atâtea veşnicii
Noi n-am mai stat de vorbă pe-ndelete
Şi nu te-am mai văzut zâmbind, băiete,
Demult, demult, de când eram copii.

Mereu înfrânt, tu freamăţi ca un pom
Pe care vântul-l biciuie şi-l pradă,
Te risipeşti prin spini, te-aduni grămadă
Şi plângi, sărmane, plângi şi treaz şi-n somn.

Te potoleşte, pentru Dumnezeu!
Ce-atâta bocet? Doar nu eşti muiere!
Te inţeleg, eşti munte de durere,
Dar nu uita, durerea nu-i un rău.

Şi-apoi nu eşti tu singurul sub cer
Din care răul cu-ndârjire muşcă,
Atâtora li-s zilele biciuşcă
Şi pentru-atâţia viaţa e piper!

E-atâta jale-n lume, atâta plâns,
Atâta dor, atâta suferinţă!
Sărmanul ins, chircit in neputinţă,
Ameninţă spre cer cu pumnul strâns.

Şi-n loc să-şi faca din durere pod
Peste mocirla vieţii-n sus spre slavă,
El, sângerând din răni adânci otravă,
Nici nu înfloreşte, nici nu leagă rod.

Sărmana gloată, în genunchi mereu,
Se bălăceşte-n mlaştina-ndoielii,
Nepricepând că scrânciobul durerii
Te-aruncă-n braţele lui Dumnezeu.

Şi-n fiecare clipă câte-o stea
Se stinge-n locul ei precum o pipă,
Şi trebuie ca-n fiecare clipă
Altcineva să moară pentru ea.

O, suflete al meu, fii tu ulcior,
Fii amforă durerii, veşnic plină,
Şi sângerând celor din jur lumină,
Învaţă, blând, să mori in locul lor!

Pricepe că cu fiecare spin
Ce dureros în carne ţi se-mplântă,
Pe un obraz o lacrimă se zvântă
Şi-n lume-i o durere mai puţin.

Cu fiecare suferinţă-a ta,
O suferinţă undeva se stinge,
Cu fiecare picur roş de sânge
Se-nchide-o rană şi s-aprinde-o stea.

Şi-n fiecare limpede apus,
Cu fiecare-ngenunchere-n tină,
Ţi-agoniseşti, departe-n cer, lumină
Şi-n cartea veşniciei-nscrii un plus.

 

iubirea de aproapele înseamnă….

Marius Iordăchioaia

iubirea de aproapele înseamnă….

a scoate din lăuntrul
tău
tot ce-l împiedică pe celălalt
să vadă

Împărăția
din lăuntrul
lui…

 

a construi un loc de întâlnire

Marius Iordăchioaia

Dumnezeu îmi vede gândurile
înaintea mea
iar cititorul,
după mine…

o poezie nu e altceva
decât așezarea gândurilor mele
în așa fel încât
cele două priviri să
se întâlnească…